Elena GORODEȚCHI

ACȚIUNI  IMPOTRIVA INTERESELOR NAȚIONALE ALE REPUBLICII MOLDOVA

AMENINȚARE ÎMPOTRIVA REPUBLICII MOLDOVA. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat la 25 februarie 2026, un decret privind retragerea cetățeniei Republicii Moldova în cazul a nouă persoane, printre care și Elena GORODEȚCHI. În argumentare figurează: săvârșirea unor fapte deosebit de grave prin care sunt prejudiciate interesele Republicii Moldova. La fel, se menționează că: „retragerea cetățeniei Republicii Moldova este o formă de sancțiune pentru exercitarea unor funcții în cadrul structurilor neconstituționale din stânga Nistrului, pentru acțiuni continue de subminare a suveranității și integrității teritoriale ale statului, precum și pentru încălcări grave ale drepturilor cetățenilor Republicii Moldova. Aceste fapte au fost comise în interesul unui stat străin care încalcă neutralitatea țării noastre și desfășoară un război de agresiune împotriva statului vecin Ucraina. Retragerea cetățeniei este o măsură prevăzută de lege, aplicată în cazurile în care sunt afectate interesele fundamentale ale Republicii Moldova.”

PROMOVAREA DESCHISĂ A SEPARATISMULUI ȘI DESFĂȘURAREA ACȚIUNILOR CONTRAR INTERESELOR NAȚIONALE ALE REPUBLICII MOLDOVA. Elena Gorodetchi este una dintre figurile administrative cheie care au gestionat, timp de aproape un deceniu, mecanica electorală a administrației de facto din Tiraspol. În februarie 2015, ea a fost aleasă președintă a „Comisiei Electorale Centrale” (CEC) din regiunea transnistreană, fiind propusă de „Sovietul Suprem”, după ce lucrase ca jurist/consilier pe probleme juridice în aparatul parlamentar.  Activitatea lui Elena GORODEȚCHI în calitate depreședintă a unei structuri electorale ale unei regiuni separatiste, nerecunoscute se încadrează perfect în definițiile prevăzute de Codul penal privind acțiunile separatiste. Prin consolidarea și coordonarea CEC-ului, o structură paralelă de putere care funcționează în afara oricărui cadru legal al Republicii Moldova,  Gorodețchi contribuie direct la menținerea unei entități separatiste, fapt care intră sub incidența Articolului 337¹, ce sancționează formarea și sprijinirea „structurilor de stat” ilegale. Mai mult, rolul său în cooperarea permanentă cu Federația Rusă și implicarea în activități care subminează autoritatea constituțională a Chișinăului îl plasează în zona infracțiunilor prevăzute de Articolul 340¹, care pedepsește colaborarea cu structuri secesioniste sau paramilitare din regiuni necontrolate de stat. 

În august 2023, Gorodetchi și-a depus demisia din președintă și a trecut în rolul de vicepreședinte/adjunct. Acum aceasta apare frecvent în postura de jurist procedural: vorbește despre „drepturi”, „proceduri” și „respectarea legii” în organizarea scrutinelor, inclusiv în contextul pandemiei.  În același timp, aceasta amplifică repetat narațiunea că Republica Moldova ar bloca sau ar limita procese electorale/observarea (de exemplu, refuzul de intrare pentru observatori sau incidente în „zona de securitate”), iar presa publică de la Tiraspol a prezentat unele episoade drept „împiedicare” a votului de către Chișinău. Menționăm că, Chișinăul nu nerecunoște nici un proces electoral oganizat de structurile neconstituționale.