Ruslan MOVA

Ocupatie: politician separatist

Data Nasterii: 1972-01-19

Locul Nasterii: Republica Moldova

Temei de includere în bază: Acțiuni contrare intereselor naționale a Republicii Moldova; Promovarea separatismului etc

Ruslan MOVA, omul structurilor de forță de la Tiraspol, „ministru de interne” (decembrie 2016- iulie 2021), care vedea „amenințări” din partea Chișinăului aproape în fiecare zi și unul dintre principalii organizatori ai acțiunilor de intimidare și răpiri din zona transnistreană. În rolul său de „ministru de interne” al regimului separatist, Mova apărea exact atunci când trebuie explicat de ce în regiune se mai întâmplă câte o „reținere” sau „operațiune specială”. În declarațiile sale publice pe timpul cînd era ministru, acesta acuza frecvent autoritățile Republicii Moldova de „presiuni”, „blocadă economică” și „provocări”, consolidând discursul propagandistic al regimului de la Tiraspol. Mova se aliniază strict pozițiilor politice ale administrației de la Tiraspol și, implicit, narativelor promovate de Federația Rusă privind conflictul transnistrean. Actualmente, Mova a intrat în spațiul public prin faptul că a fost lipsit de către cetățenia Republicii Moldova, pentru acțiunile contrare intereselor Republicii Moldova pe timpul cînd era în structurile de forță.  

ACȚIUNI ÎMPOTRIVA INTERESELOR NAȚIONALE ALE REPUBLICII MOLDOVA

PROMOVAREA DESCHISĂ A SEPARATISMULUI, ACUZAȚII ADUSE CHIȘINĂULUI.Pe durata mandatului său, Shevchuk a criticat constant autoritățile de la Chișinău. În retorica sa anterioară Chișinăul este folosit ca termen de contrast,  fie drept sursă a „blocajelor”, fie drept vinovat pentru lipsa de cooperare, fie drept factor de risc (COVID, justiție penală, ș.a.). 

Mai jos cîteva declarații explicit îndreptate împotriva Republicii Moldova/Chișinău:
- În ianuarie 2020, Mova respinge acuzațiile formulate la Chișinău și inversează responsabilitatea: invocă un exemplu de crimă și afirmă că „morțile” ar ține de refuzul de cooperare al poliției moldovenești. 

-Când Chișinăul a spus că în Transnistria se ascund infractori, Mova a răspuns că nivelul de securitate în Transnistria ar fi „mai mare decât în Moldova” și că poliția moldovenească ar trebui să se ocupe de propriile probleme
- În iulie 2020, justifică posturile de carantină prin „importul virusului” din Republica Moldova și condiționează ridicarea restricțiilor de „zero” cazuri „în statul vecin”. 
- Într-un interviu republicat în aprilie 2021, afirmă că la Chișinău „au fost împotriva” deschiderii unor laboratoare proprii pe malul stâng, în contextul testării COVID.
- Pe subiectul numerelor neutre, apare citat despre o insistență a „părții moldovenești” privind limba actelor auto - prezentată drept „inacceptabilă” pentru Tiraspol.

ÎNCĂLCAREA DREPTURILOR OMULUI 
Mova este unul din așa zișii miniștri care a instituit un regim de represiune, unde cetățenii era penalizați pentru orice opinie. Raportul „Apriori” discută cazul unui student sancționat după satiră la adresa ministrului și pune accent pe disproporționalitatea urmăririi penale și pe dependența anchetei față de ministru (prin subordonarea investigatorului).  Într-un alt caz, o investigație despre o bloggeriță consemnează că răspunsul oficial semnat de Mova nu clarifică dacă acesta a dat dispoziții personale, în timp ce apărătorii invocă abuzuri în procedurile de reținere. 

Totodată, atunci, în spațiul public au apărut acuzații că structurile conduse de Mova fabricau dosare sau exercitau presiuni asupra unor comercianți și oameni de afaceri din regiune. Aceste suspiciuni au fost menționate inclusiv de organizații civice și în presă. 

AMENINȚARE ÎMPOTRIVA REPUBLICII MOLDOVA

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat la 25 februarie 2026, un decret privind retragerea cetățeniei Republicii Moldova în cazul a nouă persoane, printre care și Ruslan Mova. În argumentare figurează: săvârșirea unor fapte deosebit de grave prin care sunt prejudiciate interesele Republicii Moldova. La fel, se menționează că: „retragerea cetățeniei Republicii Moldova este o formă de sancțiune pentru exercitarea unor funcții în cadrul structurilor neconstituționale din stânga Nistrului, pentru acțiuni continue de subminare a suveranității și integrității teritoriale ale statului, precum și pentru încălcări grave ale drepturilor cetățenilor Republicii Moldova. Aceste fapte au fost comise în interesul unui stat străin care încalcă neutralitatea țării noastre și desfășoară un război de agresiune împotriva statului vecin Ucraina. Retragerea cetățeniei este o măsură prevăzută de lege, aplicată în cazurile în care sunt afectate interesele fundamentale ale Republicii Moldova.”

______________________
Ruslan Mova este născut la 19 ianuarie 1972 în Copanca, având etnie ucraineană.  A urmat studii juridice (1992–1998) și ulterior studii în domeniul „securității naționale” la o academie de administrație publică din Federația Rusă (2006–2009), apoi a avansat în organele de interne, inclusiv în structuri anticorupție și anticrimă organizată. RISE Moldova afirmă că la începutul lui 2015 Mova a deținut funcția de vicepreședinte interimar al consiliului de administrare la Agroprombank, descrisă drept parte a grupului „Sheriff”. Acest episod nu apare în fișele biografice oficiale consultate, ceea ce reprezintă o discrepanță relevantă în evaluarea relației sale cu mediul economic dominant din regiune. În iulie 2021, Mova își depune demisia; administrația de la Tiraspol îl decorează și numește un succesor. În februarie 2026, autoritățile constituționale ale Republicii Moldova îl includ pe Mova pe lista celor nouă persoane cărora li se retrage cetățenia, într-un comunicat care invocă structuri neconstituționale, fapte „deosebit de grave” și afectarea intereselor statului.