Vladimir VORONIN

ACȚIUNI  IMPOTRIVA INTERESELOR NAȚIONALE ALE REPUBLICII MOLDOVA

SUSȚINERE PENTRU STATUL CARE ESTE AMENINȚAREA NUMĂRUL UNU PENTRU REPUBLICA MOLDOVA. Federația Rusă este principala amenințare la adresa securității naționale a Republicii Moldova, iar orice promovare a declarațiilor liderilor ruși, glorificarea și promovarea falselor mesaje despre susținerea de către Federația Rusă a Republicii Moldova sau întreprinderea vizitelor în Federația Rusă reprezintă de fapt acțiuni împotriva intereselor naționale ale Republicii Moldova, un fel de complicitate cu statul amenințare. Voronin a fost și este un aprig susținător al regimului de la Kremlin, iar acțiunile sale demonstrează acest lucru:

•    Într-un interviu din 2006, Voronin a afirmat că „Moldova nu vrea să renunțe la relațiile istorice multiseculare cu Rusia... moldovenii întotdeauna au primit susținere și înțelegere din partea Rusiei”;
•    Vladimir Voronin este un adept al aderării Republicii Moldova la Uniunea Rusia- Belarus-Kazahstan. La aniversarea a 20-a a partidului său (PCRM), Voronin a deplâns destrămarea URSS și a promovat integrarea Moldovei în Uniunea Vamală dominată de Rusia.
•    În contextul alegerilor parlamentare din 2025, Voronin s-a regrupat strategic în alianțe politice cu orientări pro ruse: Face parte din Blocul Electoral Patriotic (format în iulie–august 2025), definit prin ideologii cum ar fi „russophilia” și euroscepticism – toate susținând agende anti UE. â
•    În aprilie 2024, Voronin a criticat autoritățile actuale din R. Moldova, afirmând: „În toate vremurile grele pentru Moldova, Rusia a venit în ajutorul ei....” Această poziție conturează o percepție favorabilă Rusiei. 

 
MESAJE ANTIUE ȘI A PARTENERILOR DE DEZVOLTARE. Integrarea europeană, conform documentelor strategice este unul din interesele naționale ale Republicii Moldova, iar promovarea mesajelor antiUE, dezinformării pe subiectul integrării europene etc. reprezintă acțiune directe contrar interelor naționale ale Republicii Moldova. Mai jos vedeti cîteva exemple ce vin să confirme acest fapt:

•    Partidul Comuniștilor din R. Moldova (PCRM), a cărui lider este Vladimir Voronin, s-a declarat împotriva modificării Constituției în cadrul referendumului privind integrarea europeană, din 20 octombrie 2024. Comuniștii spuneau că vor lansa „lucrări explicative în masă” în rândul alegătorilor, pentru a-i determina să voteze „împotrivă”. Decizia a fost luată la Comitetul Central al PCRM. Membrii PCRM au calificat referendumul drept „profanare a Constituției, cu amendamente inutile și absurde”. 
•    Discursurile lui Voronin au evidențiat adesea că integrarea europeană este contrapusă tradițiilor istorice ale Moldovei. 
•   Voronin deseori ataca partenerii de dezvoltare, spre exemplu în unul din interviurile sale, acesta menționa: Moldova o să reuşească să facă aceasta - şi noi am dovedit asta opt ani, când am fost la guvernare, că Moldova are toate posibilităţile să hotărască problemele de sine stătător, fără acest Fond Monetar Internațional, fără aceste credite care pe noi care pe noi ne coc la pământ decât să ne ajute să ne ridicăm în picioare, fără aceste enorme datorii externe, fără aşa numiţii prieteni care au interese aici în Moldova. 
•    În noiembrie 2014, în adresarea sa către popor aceasta a menționat: Noi am insistat întotdeauna: Moldova trebuie să fie acolo, unde sînt interesele ei, interesele dumneavoastră. Noi trebuie să revizuim Acordul cu Uniunea Europeană, care distruge economia moldovenească şi ne transformă în nişte sclavi. Noi trebuie să colaborăm cu statele din Uniunea Vamală, unde sînt pieţele noastre de desfacere, resursele energetice, unde lucrează concetăţenii noştri. Moldova modernă trebuie edificată cu chibzuinţă, nu trebuie să alergăm dintr-o parte în alta. 
•    În octombrie 2024, Voronin și-a exprimat intenția fermă de a contesta rezultatele referendumului constituțional privind aderarea la UE, acțiune care vine să demonstreze odată în plus faptul că este împotriva parcursului european al RM.
•    În timpul mandatului de Președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin a acuzat din România că se folosește de statutul său de membru al Uniunii Europene pentru a atrage cat mai mulți cetățeni de peste Prut. România se foloseste de faptul ca moldovenii nu au posibilitatea să ajungă liber în țările Uniunii Europene și propune acestora cetățenia română. Totodată, V. Voronin a venit chiar cu acuze, indicînd că România de subminează statalitatea Moldovei.
•  În 2015 Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin îi cere socoteală președintelui Parlamentului European, Martin Schulz, privind lipsa unor reacții din partea Bruxelles-ului de taxare a României pentru ”politica expansionistă și de acaparare a Republicii Moldova”. Într-o scrisoare adresată demnitarului european președintele PCRM susține că ”autoritățile române susțin acțiunile de divizare teritorială a Republicii Moldova”... Voronin susține că ”astfel de intervenții din partea României durează de 25 de ani”. Mai mult, potrivit liderului comunist, ”acestea s-au intensificat după aderarea României la UE, iar statul român promovează o politică de distrugere și încorporare a Republicii Moldova”.
• Într-un interviu acordat cotidianului rus Moscovskii Komsomoleţ, în 2010, Voronin menționa: „Tancurile româneşti sunt deja în preajma Chişinăului şi nu ne rămâne decât să aruncăm cu grenade sub ele. Cam aşa iese la noi”.

VIZIUNI CONTRARE INTERESULUI NAȚIONAL DE REINTEGRARE A ȚĂRII. Reintegrarea țării este un obiectiv național, iar promovarea oricărui plan ce va preceda posibilitatea acordării mai multor drepturi pentru unitățile administrativ teritoriale din stînga Nistrului vin să submineze acest interes național. Iar Vladimir Voronin, a susținut în repetate rînduri că problema trebuie soluționată în cadrul formatului de 5+2 (în pofida faptului că la masa de negocieri urmează să stea o țară acuzat de comunitatea internațională de crimă de război) și regiunea transnistreana trebuie să aibă un statut similar cu al Autonomiei Gagauze. Totodată, Vladimir Voronin susţinea ideea unei federaţii asimetrice propusă de Rusia, accentuînd că o Moldovă federală ar putea avea o autoritate centrală plus două entităţi federale cu un anumit grad de autonomie.

DECRALAȚII CONTRADICTORII
Voronin s-a declarat ferm împotriva aderării Republicii Moldova la NATO, invocând Constituția care proclamă neutralitatea statului. Îar în aprilie 2021,Vladimir Voronin propune chiar un proiect de lege menit să împiedice aderarea R. Moldova la NATO. Liderul opoziţiei comuniste, Vladimir Voronin a acuzat partidele aflate la guvernare că ar transforma „integrarea europeană în integrare euroatlantică” şi ar „eroda statutul de neutralitate” prevăzut de constituţie. La o conferinţă de presă, Voronin a lansat un proiect de lege care să întărească neutralitatea Moldovei şi să împiedice aderarea ei la NATO. Între altele, proiectul interzice participarea militarilor moldoveni la misiuni internaţionale de securitate conduse de blocuri militare. La o zi de la începerea înregistrării candidaţilor pentru alegerile locale din 5 iunie, liderul comuniştilor a mai spus că legea este necesară pe motiv că partidele guvernării ar „subjuga Constituţia unor interese conjuncturiste”. Doar că toate aceste acțiuni veneau în contradicție cu acțiunile lui Voronin de pe timpul cînd era președinte. În calitatea sa de președinte, domnul Voronin a promovat relațiile Moldova-NATO mai mult ca predecesorii săi, aici doar cîteva cifre: V. Voronin a efectuat cinci vizite oficiale la cartierul general NATO din Bruxelles: 23 iunie 2003, 7 iunie 2005, 22 iunie 2006, 18 iunie 2007, 5 decembrie 2007; V. Voronin a fost prezent la ambele summituri NATO: Istanbul (2004) și București (2008);  În perioada lui Voronin au fost semnate trei documente, printre care și PRIMUL Plan Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO (2006); În anul 2007, la Chișinău este deschis Centrul de informare și documentare al NATO etc. 

________________________
Vladimir Voronin, în anul 1961 a absolvit școala profesională cooperatistă din Chișinău și a lucrat în industria panificației până în 1971. A fost membru al PCUS. Până în anul 1966 a fost șef al brutăriei din satul Criuleni. Între anii 1966-1971 a lucrat în funcția de director al Fabricii de Pâine din Dubăsari numit de Dumitru Ciutac. În anul 1971 a absolvit Institutul Unional pentru Industria Alimentară. Ulterior va mai absolvi Academia de Științe Sociale de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1983) și apoi Academia Ministerului Afacerilor Interne al URSS (1991).În următorii zece ani a activat în organele administrative de stat: comitetele executive raionale Dubăsari și Ungheni, Comitetul Executiv Orășenesc Ungheni. Din anul 1983 și până în anul 1985 ocupă funcțiile de inspector, șef adjunct al Secției organizare a CC al Partidului Comunist din Moldova. În anul 1985 este numit în funcție de șef de secție în Consiliul de Miniștri al RSSM. Ascensiunea sa a fost susținută de secretarul II al CC al PCM, Victor Smirnov. Între anii 1985 și 1989 a lucrat în calitate de prim-secretar al Comitetului Orășenesc Tighina al Partidului Comunist din Moldova. În perioada 1989-1990 a ocupat funcția de ministru al afacerilor interne al Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, având gradul de general-maior de miliție. Vladimir Voronin este unul dintre partizanii ideii comuniste. Membru PCUS. În anul 1993 devine copreședinte al Comitetului organizatoric al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. În anul 1994 este ales prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. La alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din anul 1996 a candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova. A fost ales deputat în Sovietul Suprem al RSSM în legislaturile a X-a și a XI-a. În martie 1998 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIV-a, membru al Biroului permanent al Parlamentului, președinte al Fracțiunii parlamentare a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. În perioada 22 iunie 1998 - 23 aprilie 2001, a fost membru în delegația Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. În februarie 2001 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XV-a. La data de 4 aprilie 2001 a fost ales Președinte al Republicii Moldova.  Vladimir Voronin a fost reales, la 4 aprilie 2005, în funcția de președinte al Republicii Moldova cu 75 voturi ale deputaților PCRM, PPCD, PDM și PSL.  La 12 mai 2009 a fost ales președinte al Parlamentului Republicii Moldova, cu votul a celor 60 de deputați PCRM.  Din aprilie 2009 pÎnă în martie 2019 a fost deputat și din iulie 2021 la fel deputat/Fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor.