Vladimir PUTIN

ACȚIUNI  IMPOTRIVA INTERESELOR NAȚIONALE ALE REPUBLICII MOLDOVA

DECLARAȚIILE ȘI ACȚIUNILE LUI PUTIN IMPOTRIVA INTERESELOR NAȚIONALE ALE REPUBLICII MOLDOVA. 

• În octombrie 2023, Președintele rus Vladimir Putin a declarat la summitul statelor din Comunitatea Statelor Independente (CSI), care a avut loc la Bişkek, în Kîrgîzstan, că Republica Moldova „îşi pierde identitatea”. „O ţară ca Moldova practic îşi pierde identitatea. Elitele acestei ţări în general cred că nu sunt moldoveni, se numesc români. Dar aceasta este alegerea lor - o pierdere completă a identităţii ţării. Aceasta este alegerea actualei conduceri a Moldovei”, a spus Putin.
•   În februarie 2023, o serie de decrete și instrucțiuni emise de președintele rus Vladimir Putin au fost anulate. Printre acestea se numără intenția de a „continua să caute în mod activ modalități de soluționare a problemei transnistrene pe baza respectării suveranității, integrității teritoriale și statutului neutru al Republicii Moldova”.
• În mai 2024, Putin i-a felicitat pe moldoveni, dar nu și pe cei care îi guvernează, cu Ziua Victoriei. Președintele rus, Vladimir Putin, a trimis cu ocazia celei de-a 79-a aniversări a capitulării Germaniei naziste felicitări „liderilor” din mai multe foste republici sovietice, dar numai „popoarelor” din Moldova și Georgia. În mesajul lui Putin apare un avertisment des formulat de Kremlin în ultimii ani, anume împotriva „rescrierii” istoriei. „Este important să blocăm orice încercări de a distorsiona sau uita istoria noastră comună”, a spus liderul rus.
• Cu referire la participarea Republicii Moldova în cadrul CSI, președintele rus a invocat o replică foarte nediplomată:  „Moldova nu are nicio valoare pentru CSI”.
• În decembrie 2020, președintele rus Vladimir Putin a comentat declarațiile Maiei Sandu privind necesitatea retragerii trupelor ruse și reformarea misiunii de menținere a păcii: Președintele rus a precizat că, până la găsirea unei soluții acceptabile la conflictul moldo-transnistrean, forțele ruse de menținere a păcii nu vor părăsi malurile Nistrului. În același timp, Putin a subliniat că Rusia susține ideea încheierii misiunii de menținere a păcii, dar numai după o soluționare globală.  Pentru ca acest lucru să se întâmple, a spus el, „situația corespunzătoare” trebuie să se «maturizeze» și trebuie să fie stabilit „un dialog normal între Transnistria și Moldova”.
• Totodată, Putin a menționat că: ” Moldova a ratat șansa de a soluționa conflictul” . Președintele rus a amintit cum, în 2003, președintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, cedând unor presiuni externe fără precedent, a refuzat să semneze proiectul de document privind reglementarea relațiilor cu Transnistria - Memorandumul parafat, elaborat de primul adjunct al șefului administrației președintelui rus, Dmitri Kozak. ” În loc să profite de șansa istorică, Chișinăul a refuzat din nou să aibă un stat comun cu Transnistria și a adoptat din nou o strategie de capitulare forțată. A urmat o blocadă economică în 2006, după care DMR a decis să aleagă o cale strategică de dezvoltare: în cadrul unui referendum, 97% dintre cei care au votat au ales independența urmată de apropierea de Rusia. Rezoluția Dumei de Stat a Rusiei de recunoaștere a rezultatelor referendumului este încă în vigoare. Documentul oficial al camerei inferioare a parlamentului rus spune că acestea „ar trebui să fie luate în considerare de comunitatea internațională pentru a asigura pacea și securitatea în regiune și o soluționare echitabilă a conflictului moldo-transnistrean”.
• Lipsă de respect față de alegerea cetățenilor Republicii Moldova, care au ales în calitate de președintă pe Maia Sandu și lipsa de respect față de omologul său. Putin a spus direct că președintele ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, este un instrument al Occidentului în lupta geopolitică.

ACȚIUNILE LUI PUTIN ȘI IMPACTUL ASUPRA REPUBLICII MOLDOVA. 

• În 1999-2000, Putin a fost numit succesor al fostului președinte al Federației Ruse, Elțîn, ocolind procedurile democratice. Transferul de putere s-a realizat treptat, numindu-l director al FSB, apoi președinte al guvernului și apoi președinte interimar al Federației Ruse, ceea ce l-a ajutat pe Putin să concentreze puterea în mâinile sale înainte de a fi ales oficial președinte și i-a oferit un avantaj competitiv extraordinar în comparație cu alți candidați. La alegerile prezidențiale din 2000, Putin a primit resurse financiare, informaționale și de putere practic nelimitate care i-au permis să fie ales președinte în absența unei concurențe reale.
• În 1999, Vladimir Putin a declanșat al doilea război cecen, în care mii de oameni au murit de ambele părți. Cu toate acestea, aceste evenimente l-au făcut pe Putin să pară un patriot, pe care l-a folosit pentru a câștiga alegerile.
• În 2008, el a transferat oficial puterea lui Dmitri Medvedev, permițându-i să devină președinte al Federației Ruse, păstrând în același timp principalele pârghii ale puterii în mâinile sale, ceea ce a fost exprimat ferm prin refuzul voluntar al lui Medvedev de a candida la președinție în 2012. Operațiunea "Succesor" desfășurată cu participarea lui Dmitri Medvedev a devenit o formă convenabilă de uzurpare a puterii, care nu a necesitat o modificare a Constituției și nu ar trebui să provoace întrebări din partea comunității internaționale.
• În 2008, Dmitri Medvedev, președinte oficial, dar de fapt doar o parte a sistemului de putere al lui Putin, a dezlănțuit un război împotriva Georgiei, ocupând o parte din teritoriul său. Aceste acțiuni au fost efectuate cu sprijinul și aprobarea lui Vladimir Putin.
• În 2012, Putin a fost reales în funcția de președinte al Federației Ruse, păstrând astfel întreaga putere în Rusia.
• În 2014, el a anexat ilegal peninsula Crimeea, contrar obligațiilor internaționale ale Federației Ruse, iar ulterior a declanșat un război în sud-estul Ucrainei, în regiunile Donețk și Lugansk, care a dus la mii de victime.
• În 2018, a devenit din nou președintele Federației Ruse. Din nou, nu a existat o competiție reală în alegeri. Candidații adevărați ai opoziției nu au avut voie să participe. Toate resursele informaționale, financiare și administrative ale statului au lucrat pentru "realegerea" lui Putin ca președinte al Rusiei.
• Timp de 20 de ani, din 1999 până în 2019, Putin a concentrat în mod constant toată puterea în mâinile sale, implementând efectiv o uzurpare a puterii care a dus la stabilirea unei dictaturi personaliste de un singur om în Rusia.
• În timpul domniei sale, Putin a efectuat un atac pe scară largă asupra drepturilor civile, politice și socio-economice ale cetățenilor Federației Ruse, i-a privat de accesul la procedurile electorale, a format un sistem politic închis, controlat, cu monopolul partidului "Rusia Unită", a suprimat societatea civilă în toate formele sale (ONG-uri, organizații publice, mișcări etc.), a efectuat represiuni împotriva opoziției.
• În timpul domniei lui Putin, agențiile de informații și poliția secretă au câștigat o putere enormă. FSB a preluat controlul asupra tuturor sferelor societății, de la afaceri la cultură. Pe lângă FSB, a fost creată o organizație specializată pentru lupta împotriva dizidenților – Direcția Principală pentru Combaterea Extremismului a Ministerului Afacerilor Interne, denumită popular "Centrul E", "CPE" sau "Estapo", care îndeplinește de fapt funcțiile de poliție politică în Rusia, persecutant liderii și activiștii opoziției. Sub Putin, corupția din Rusia a atins proporții fără precedent. Asociații apropiați ai lui Putin și rudele lor și-au folosit în mod activ poziția pentru îmbogățirea personală, făcând averi mari în serviciul public sau în afaceri strâns legate de stat. De fapt, Putin și acoliții săi au devenit "proprietarii" direcți ai Federației Ruse, ai întregii bogății și resurselor sale.

SANCȚIUNI
Președintele rus Vladimir Putin are interdicție de a intra în Republica Moldova, despre acest fapt a anunțat la 28 aprilie 2023, prim-ministrul moldovean Dorin Recean într-un interviu acordat televiziunii moldovenești. Recean a declarat atunci că Moldova are o listă neagră a cetățenilor ruși care nu pot intra în țară, adăugând că unii oficiali află că se află pe această listă doar atunci când încearcă să intre în Moldova. Dorin Recean a menționat că "nimeni, dintre cei care nu ar fi trebuit să intre în țară, nu a intrat". "Tuturor celor care fac propagandă și seamănă război, le vom închide gura", a promis premierul moldovean.

Mandat de arestare pentru Putin. Curtea Penală Internațională de la Haga (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin la 17 martie 2023. Președintele rus a fost acuzat de crimă de război pentru deportarea ilegală în Rusia a copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei, în timpul invaziei Rusiei în Ucraina. Putin a devenit al treilea șef de stat în funcție și primul membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU arestat de CPI. Înaintea sa, Curtea Penală Internațională a formulat acuzații împotriva președintelui sudanez Omar al-Bashir și a conducătorului libian Muammar Gaddafi. Rusia nu este parte la Statutul de la Roma și nu recunoaște legitimitatea CPI. În același timp, țările participante la statut sunt obligate să respecte decizia instanței în cazul în care Putin se află pe teritoriul lor și să îl aresteze. Germania a promis deja să facă acest lucru și Republica Moldova la fel. 

_______________________
Vladimir Putin s-a născut în Leningrad (Sankt Petersburg), a absolvit Universitatea de Stat din Leningrad cu specializare în drept în 1975. La începutul anilor 1980, Putin a absolvit Școala Superioară KGB No. 1 din Moscova. Din 1977 a lucrat în departamentul de investigații al Direcției KGB din Leningrad. Din 1985 până în 1990 a servit în rezidența sovietică de informații externe din Germania de Est. A lucrat la Dresda sub masca de director al URSS din Dresda – Casa Prieteniei RDG. Pe 20 august 1991, a părăsit KGB-ul cu gradul de locotenent-colonel. În 1991-1996 a lucrat ca asistent al rectorului Universității de Stat din Leningrad (Anatoly Sobchak) pe probleme internaționale, a condus Comisia pentru relații externe a primăriei, a fost consilier al primarului (Anatoly Sobchak), prim-vicepreședinte al guvernului din Sankt Petersburg. În august 1996, s-a mutat la Moscova și a fost numit șef adjunct al Departamentului de Administrare a Proprietății Prezidențiale și mai târziu șef adjunct al Statului Major Prezidențial. Între 1998 și 1999 a fost director al Serviciului Federal de Securitate (FSB), succesor al KGB. La 9 august 1999, Putin era prim-ministru interimar. La 31 decembrie 1999, a fost numit președinte interimar al Federației Ruse, prin decizia lui Boris Elțîn, după demisia sa neașteptată. La 26 martie 2000, a fost ales pentru prima dată președinte al Federației Ruse.