Ion CREANGĂ

ACȚIUNI  IMPOTRIVA INTERESELOR NAȚIONALE ALE REPUBLICII MOLDOVA

TRĂDARE DE PATRIE ÎN FAVOAREA UNUI STAT STRĂIN. Ion Creangă este acuzat de trădare de patrie și complot împotriva Republicii Moldova. Potrivit anchetei, în perioada 2023–2024, acesta ar fi întreținut o comunicare conspirativă cu un asistent al atașatului militar al Ambasadei Federației Ruse la Chișinău. A fost reținut în flagrant în iulie 2024, în momentul în care primea 500 de dolari de la oficialul rus.  Șeful Direcției juridice a fost reținut pentru comunicarea „conspirativă” cu asistentul din acea perioadă al atașatului militar al Ambasadei Rusiei la Chișinău, în 2023-2024, Dmitri Kelov. Astfel, conform unui comunicat de presă emis de PCCOCS, funcționarul parlamentar ar fi avut o serie de întrevederi la Chișinău cu angajatul ambasadei, inclusiv cu durate de peste două ore, unde i-ar fi comunicat date obținute inclusiv prin spionaj a informației secrete pentru acordarea „ajutor[ului] în vederea desfăşurării unor activităţi ostile împotriva securităţii statului” (alineat al articolului privind trădarea de patrie din Codul penal n.r.).

DAUNE ADUSE REPUBLICII MOLDOVA. Informațiile destinate uzului intern de serviciu și informațiile secrete furnizate ilegal de Ion Creangă vizau inclusiv următoarele domenii:
•    măsuri de consolidare a apărării militare a Moldovei;
•    colaborarea Moldovei pe segmentul de securitate cu alte state, precum și activitatea instituțiilor naționale în acest domeniu;
•    situația care vizează partea stângă a Nistrului; 
•    proiectul Strategiei de Apărare Națională a Moldovei pentru 2024-2034;
•    dezavantajele pentru Rusia ale modificărilor legislative care vizau referendumul privind aderarea Moldovei la Uniunea Europeană;
•    totalizarea acțiunilor care vizează Parlamentul Moldovei în raport cu Raportul Comisiei Uniunii Europene, privind extinderea UE;
•    intenția de modificare a articolului din Codul penal „trădare de patrie”, de care acum el însuși este învinovățit de PCCOCS.
Conform Codului penal, trădarea de patrie comisă în aceste împrejurări se pedepsește cu închisoarea de la 15 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

Conform informațiilor publice, timp de mai bine de un an, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a monitorizat activitatea șefului Direcției juridice a Parlamentului, suspectându-l de cooperare cu serviciile de informații ruse. În ziua reținerii sale, mulți dintre subalternii săi și chiar deputați cu care lucrase au fost șocați de veste. Creangă lucrează în această direcție mai bine de 30 de ani, din 1992, iar din 2009 o conduce și are în subordine peste 20 de persoane. Președinții de Parlament din toate legislaturile de la Independență încoace se consultau cu Ion Creangă, iar proiectele deputaților nu treceau fără un aviz din partea lui.  Ion Creangă avea acces la informații atribuite la secret de stat forma 1 până în ianuarie 2025. Potrivit legii cu privire la secretul de stat, forma 1 (cea mai înaltă formă) permite lucrul cu informații atribuite la secret de stat având gradele de secretizare „strict secret”, „secret”, „confidențial” și „restricționat”.

____________________________
Ion Creangă s-a născut la Gotești, raionul Cantemir. A studiat la Universitatea de Stat din Moldova (1987–1992). Cariera în cadrul Parlamentului R. Moldova, Ion Creangă și-a început-o în anul 1992, acolo unde, până în 2008 a muncit în calitate de consultant în Direcția juridică. Ulterior, în 2009, a fost numit șef al Direcției juridice, funcție pe care o ocupă până în prezent. Între 1993 și 2012, Ion Creangă a fost lector superior la Universitatea de Stat, Facultatea de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative și la Facultatea de Drept. Potrivit CV-ului său, Ion Creangă a absolvit în 1997 Tehnicumul feroviar din Odesa, în 1992 a absolvit Facultatea de Drept de la Universitatea de Stat din Moldova.  Ion Creangă are două doctorate. Între 1993-1996 a făcut studii de doctorat în drept administrativ la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj, România, iar între 1997-2000 – studii de doctorat în drept constituțional, la Academia de Științe a Moldovei.