Igor SMIRNOV

                                              ACȚIUNI  IMPOTRIVA INTERESELOR NAȚIONALE ALE REPUBLICII MOLDOVA

ACȚINI PRIVIND SUBMINAREA STATULUI RM, RĂSPÎNDIREA SEPARATISMULUI, URII ȘI SEGREGĂRII ETNICE Igor Nicolaevici Smirnov este un politician transnistrian de origine rusă, care a îndeplinit funcția de așa-zis președinte al autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene între anii 1991-2011.
Smironov este un produs al nomenclaturii sovietice. Născut în Rusia, apoi a activat în Ucraina. În 1987 ele este transferat din Ucraina în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească, pentru a ocupa postul de director la întreprinderea de construcții de mașini “Elektromaș” din Tiraspol. 

Peste trei ani, Smirnov a ajuns să conducă orașul transnistrean ca președinte al Sovietului Suprem de la Tiraspol și peste încă un an a ajuns să îndeplinească cea mai înaltă funcție din cadrul auto-proclamatei republici separatiste transnistrene.
Odată cu declanșarea mișcării de eliberare națională la sf anilor 80, Smirnov a rămas ancorat în ideologia URSS-lui el neacceptînd suveranitatea și independența statului RM. În schimb, Smironov a pus bazele separatismului în Moldova  și a inițiat o mișcare de nesupunere față de autoritățile statului moldovenesc.
Incapabili de a influența cursul evenimentelor de la Chișinău, Smirnov împreună cu deputați din raioanele de est ale RM au acționat pentru a-și înființa propria republică sovietică, o republică care să rămână parte a Uniunii Sovietice și nu să se separe de aceasta împreună cu restul Moldovei. 
La 2 septembrie 1990 a fost proclamată crearea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești Nistrene, iar deputații l-au ales la 3 septembrie 1990 pe Smirnov ca președinte al Sovietului Suprem Provizoriu al republicii separatiste. Imediat după proclamarea independenței, separatiștii au început să ia sub control sectoarele de poliție și instituțiile guvernamentale în Transnistria fapt ce a generat conflictul militar din estul RM. Ulterior liderii separatiști, sprijiniți de formațiuni paramilitare proprii și de trupe ale armatei sovietice, au organizat alegeri legislative pentru "Sovietul Suprem” al “Republicii Sovietice Moldovenești Nistrene”. La prima sesiune a Sovietului Suprem al RMN desfășurată la 29 noiembrie 1990, Igor Smirnov a fost ales ca președinte al Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești Nistrene.
În noul său rol de președinte al Sovietului Suprem al RSSMN, și mai târziu, în cel de președinte al Republicii Moldovenești Nistrene (RMN), Smirnov a depus eforturi pentru recunoașterea republicii separatiste. 
După puciul de la Moscova care dorea menținerea Uniunii Sovietice unii lideri transnistreni, cum ar fi Igor Smirnov și G. Pologov, sunt arestați de către forțele moldovenești, aduși la Chișinău de câțiva luptători ai Frontului Popular, dar au fost eliberați câteva zile mai târziu de către președintele Mircea Snegur la presiunile Moscovei.

În Republica Moldovenească Nistreană au avut loc trei alegeri prezidențiale după cea din anul 1991. Igor Smirnov a câștigat toate alegerile cu o majoritate largă. Nici una dintre aceste alegeri nu au fost recunoscute de către comunitatea internațională, care nu recunoaște legalitatea autorităților transnistrene.
PROMOTORUL IDEOLOGIEI KREMLINULUI ȘI A SERVICIILOR SECRETE RUSEȘTI ÎN TRASNISTRIA În toate mandatele sale, Igor Smirnov a fost susținut de către Kremlin, consolidându-și puterea și înlăturând cu brutalitate orice formă de opoziție politică. În anul 1996, s-a instituit cenzura în mass-media, apoi în anul 2001, a fost modificată Constituția, extinzându-se atribuțiile prezidențiale și excluzând orice restricții privind numărul de mandate prezidențiale. Președintele este în același timp și președinte al Cabinetului de Miniștri, în timp ce Sovietul Suprem are atribuții restrânse.
Igor Smirnov este cetățean rus și posedă pașapoart ale Federației Ruse, acte care le-au fost înmânate de secția consulară a Ambasadei Federației Ruse la Chișinău la 11 și 20 ianuarie 1999. Pe tot parcursul mandatului său Igor Smirnov a avut un atașament și sprijin fără precedent din partea Moscovei în regiunea transnistreană. Smirnov, de fapt, a pus bazele mașinăriei de propagandă a Kremlinului în Transnistria, a instituit o politică de stat severă de tip KGB, a cenzurat informațiile care veneau din partea lumii libere. Totodată,  Smirnov a fost pe durata mandatului său cel mai atașat lider transnistrean față de Kremlin el instituind la Tiraspol o așa zisă elită militară controlată de serviciile secrete rusești grupare care și, la ora actuală, are un cuvânt greu de spus în administrarea regiunii separatiste. 

SANCȚIUNI

În anul 2004, Uniunea Europeană l-a inclus pe o listă a transnistrenilor cărora li s-a interzis călătoria în spațiul UE, fiind considerat răspunzător de împiedicarea progresului în vederea unei soluționări politice a conflictului transnistrean din Republica Moldova . Ulterior, Consiliul Uniunii Europene a considerat că este oportun ca numele său să rămână în continuare pe lista persoanelor indezirabile în țările UE .
Din anul 2011, Igor Smirnov nu mai exercită nici o funcție de stat, fiind succedat de Evgheni Sevciuk, iar din 2017 de către Vadim Krasnoselski. Conform Regulamentului Comisiei Europene 2005 cetățeanul Federației Ruse Igor Smirnov, fiii săi Vladimir și Oleg, precum și alți lideri ai Republicii Moldovenești Nistrene nu au voie să intre în țările UE.

____________________________________
Igor Smirnov s-a născut la data de 23 octombrie 1941 în orașul Petropavlovsk Kamciațki, regiunea Habarovsk din estul Siberiei (Uniunea Sovietică, astăzi în Federația Rusă).
În anul 1957 a absolvit Școala tehnico-profesională nr. 11 din orașul Zlatoust, regiunea Celeabinsk. În anul 1959, la vârsta de 18 ani, Igor Smirnov a început să muncească ca lăcătuș la Uzina "Elektromașina" din Zlatoust. 
Odată revenit din armată, Smirnov și-a continuat cursurile la fără frecvență pe care le începuse în anii '60, obținând diploma de inginer la Institutul de Construcții de Mașini din Zaporojie în anul 1974. A îndeplinit funcția de așa-zis președinte al autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene între anii 1991-2011.