Grigore CARAMALAC

AC?IUNI  IMPOTRIVA INTERESELOR NA?IONALE ALE REPUBLICII MOLDOVA

LEG?TURILE LUI CARAMALAC CU LUMEA INTERLOP? ?I POLITIC? RUS?.

 Pentru prima dat? numele lui Caramalac a ap?rut în cadrul unei opera?iuni speciale a Centrului de Combaterea Crimelor Economice ?i a Corup?iei (CCCEC) în 1998, când generalul Nicolae Alexei a pornit vân?toarea împotriva „bandei lui Gri?a Bulgarul” ?i a firmei pe care acesta o conducea „Boiana Grup”.  Tot în 1998, Caramalac a fost  acuzat de estorcare de fonduri, banditism, tâlh?rii ?i furturi în propor?ii deosebit de mari. Pe parcursul a mai bine de un deceniu ani, de când a fost anun?at în c?utare general?, Karamalak a fost re?inut în repetate rânduri, în Rusia ?i Ucraina, dar de fiecare dat? a r?mas la libertate. Totodat?, fiind c?utat prin Interpol, el a reu?it s? participe la mai multe ac?iuni publice, iar pre?edintele Federa?iei Ruse, Dmitri Medvedev, i-a acordat, în august 2008, cet??enie rus?. În 2014 cauza penal? a lui Caramalac a ajuns ilegal în Rusia, iar instan?ele de acolo l-au achitat. Pe 31 octombrie 2016 a fost reluat? urm?rirea penal? în cadrul dosarului pe numele lui Karamalak în baza mai multor capete de acuzare, fiind învinuit de un ?ir de infrac?iuni comise la sfâr?itul anilor 90 ?i pân?-n 2001, inclusiv ?antaj, tentativ? de omor inten?ionat ?i ac?iuni de banditism.

La mijlocul anilor 90, grupul s?u Boiana era unul dintre cei mai mari furnizori de vinuri moldovene?ti c?tre Federa?ia Rusi?. Compania se ocupa ?i de produse petroliere ?i avea ?i propria banc?. Cifra de afaceri a grupului a ajuns la 20 de milioane de dolari. În timp ce veniturile totale ale bugetului Republicii Moldova erau de circa 600 de milioane de dolari.

În 1996, Carmalac l-a sus?inut în alegerile preziden?iale pe politicianul Petru Lucinschi, devenit pre?edinte al Republicii Moldova. Ulterior i-a cerut lui Lucinschi facilit??i pentru afacerile sale prin intermediul fiului Serghei Lucinschi dar a fost refuzat. Ca rezultat, Pre?edintele Lucinschi a pus în func?ie institu?iile statului. Pe 7 aprilie 1998, masca?ii au venit la birourile Grupului Boiana. Caramalac ?i câ?iva dintre subalternii s?i au fost aresta?i. Au fost ini?iate 20 de dosare penale, dar niciunul nu s-a soldat cu rechizitoriu. Caramalac a fost eliberat dup? 8 luni de deten?ie, cu interdic?ia de a p?r?si localitatea. Acesta îns? nu s-a conformat interdic?iei, p?r?sind în aceea?i zi teritoriul Republicii Moldova

AC?IUNI  IMPOTRIVA INTERESELOR NA?IONALE ALE REPUBLICII MOLDOVA. 
Dup? ce s-a refugiat la Moscova, Caramalac ?i-a intensificat rela?iile cu elita politic? ?i interlop? rus?. Presa rus? a relatat în repetate rânduri despre leg?tura lui Bulgarul cu liderul celei mai temute mafii din Rusia, „Soln?evskaia bratva”, Serghei Mihailov, alias Mihasi, dar ?i cu diver?i politicieni din Duma de Stat de la Moscova.

Potrivit unor informa?ii serviciile secrete ruse?ti chiar l-ar fi ajutat pe Caramalac s? fug?, în 1998, la Moscova. Ulterior, l-a ajutat s? ob?in? statutul de refugiat. Iar în 2008, pre?edintele de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev, i-a acordat lui Caramalac cet??enia rus?. La fel, FSB-ul l-ar fi ajutat pe Caramalac s? scape atunci când a fost arestat pe Aeroportul Borispoli din Kiev, având asupra sa pa?aport fals. Preciz?m c? Federa?ia Rus? a refuzat de fiecare dat? demersurile Chi?in?ului de a-l extr?da pe Caramalac. Înc?lcând astfel Conven?ia semnat? în cadrul CSI privind urm?rirea ?i extr?darea criminalilor.

Aflat de mul?i ani în Rusia, Grigore Caramalac a încercat de fiecare dat? s? se apropie de partidele proruse de la Chi?in?u în diferite campanii electorale el fiind unul din propagandi?tii Kremlinului în Republica Moldova. Liderul interlop î?i bag? nasul, de ani buni în politica moldoveneasc?, încercând de fiecare dat? s? încline balan?a în favoarea Moscovei. În 2005, Caramalac afirma, într-un interviu acordat publica?iei Komsomoliskaia pravda, c?, în 2001, a finan?at campania electoral? a comuni?tilor ?i chiar a cedat o parte din ac?iunile pe care le de?inea la diferite întreprinderi în favoarea unor lideri ai PCRM.

În 2005, la comanda FSB-lui, Caramalac ar fi încercat chiar s? organizeze diversiuni la Chi?in?u. Presa moldoveneasc? scria atunci c? serviciile speciale au re?inut mai mul?i sabotori pl?ti?i de Caramalac.

Dup? schimbarea puterii la Chi?in?u în 2009, Caramalac a încercat din nou s? se apropie de scena politic? din Moldova el fiind unul din artizanii proiectului politic lansat de un alt plotician cu leg?turi cu Moscova, Renato Usatîi. Ulterior, Usatîi a ajuns în dizgra?ia lui Caramalac. Mai ales dup? ce acesta, la alegerile preziden?iale din 2020, a sus?inut candidatura Maiei Sandu.

Pe perioada guvern?rii PSRM autorit??ile de la Chi?in?u ar fi fost  îng?duitoare cu Caramalac. Nu exist? probe despre o poten?ial? rela?ie dintre Grigore Caramalac ?i fostul pre?edinte pro-rus, Igor Dodon, dar în acea perioad?, Chi?in?ul nu l-a deranjat pe interlop. 
Remarc?m c? anumite persoane din anturajul lui Caramalac, cu leg?turi în lumea interlop?, au fost surprinse la diferite ac?iuni organizate de PSRM. Este vorba de candidatul PSRM la alegerili locale din B?l?i, Maxim Moro?an.
Moro?an este pre?edinte al Uniunii antreprenorilor moldoveni ?i ru?i, care-?i are sediul în centrul istoric al Moscovei ?i este cunoscut cu Caramalac

La alegerile din noiembrie 2021, Maxim Moro?an a fost candidatul PSRM pentru func?ia de primar al ora?ului B?l?i. Moro?an a vorbit într-o conferin?? de pres? despre rela?ia sa cu autoritatea criminal?. Acesta a recunoscut c? îl cunoa?te personal pe Caramalac, dar în context le-a cerut jurnali?tilor s? nu-l mai lege de „povestea veche” în care acesta este vizat.

Începând cu anul 2023, interlopul fugar la Moscova a început s? cheme la r?sturnarea guvern?rii de la Chi?in?u.
Dincolo de conexiuni cu lumea politic? rus?, Grigore Caramalac a controlat ?i continu? s? controleze sportul din Republica Moldova. Totodat?, foloses?te aceast? filier? pentru propaganda politicii Kremlinului ?i a lumii ruse în Republica Moldova.
Prim?ria Chi?in?u apare ca sponsor, al?turi de Ifavis organiza?ia sportiv?, a competi?iilor organizate de Clubul de lupte Garuda, despre care se spune c? ar avea conexiuni cu Caramalac.

 
Grigore Caramalac folose?te rela?iile din lumea interlop? din Republica Moldova pentru a propaga interesele Moscovei în regiune. 

Carmalac de?ine cet??enia Republicii Moldova ?i cea a Federa?iei Ruse. Este asistentul deputatului Dumei de Stat, Alexandr Brîskin, ales pe lista partidului Rusia Unit?, reprezentant al aleg?torilor din regiunea Kursk. Este sus?in?tor înr?it al lui Vladimir Pu?in, a regimului inaugurat de acesta ?i a r?zboiului din Ucraina. Presa pro-Kremlin îl prezint? pe Caramalac drept un prosper om de afaceri.

RETORICA DE SUS?INERE A  AC?IUNILOR FEDERA?IEI RUSE ÎN R?ZBOIUL DIN UCRAINA 

Dup? invazia Rusiei în Ucraina, Caramalac a organizat mai multe activit??i „sportiv-patriotice” în teritoriile ocupate de ru?i. Sub pretextul promov?rii sportului ?i a unui mod s?n?tos de via??, Grigore Caramalac promoveaz? politica Kremlinului ?i valorile impuse de Putin.
 Din post?rile de pe portalurile ruse?ti rezult? c? Bulgarul îl cunoa?te personal pe liderul rus. Acesta l-a felicitat pe Putin cu a?a zisa victorie la alegerile preziden?iale. La mesajul de felicitare a anexat o fotografie în care el apare înmânându-i  o diplom? lui Pu?in, ultimul fiind îmbr?cat în kimono pentru judo.

„Trebuie s? construim o Rusie puternic?. Eu vreau s? rena?tem în tân?ra genera?ie patriotismul, b?rb??ia, ca s? fie gata în orice clip? s?-?i apere persoanele apropiate ?i Patria”, a declarat Caramalac într-un interviu pentru  tagilhockey.ru, un portal de ?tiri sportive din Rusia.

SUS?INERE PENTRU STATUL CARE ESTE AMENIN?AREA NUM?RUL UNU PENTRU REPUBLICA MOLDOVA

În ultimii ani, Caramalac a devenit activ pe re?elele sociale el sus?inând ideea c? „evenimentele care au loc în Republica Moldova sunt inspirate din cercurile politice rusofobe americane ?i europene, ?i au drept scop transformarea acestei republici într-un alt nod sângerând, conform scenariului ucrainean”.
Pe perioada r?zboiului din Ucraina, Caramalac a organizat în ora?ul Melitopol, aflat sub ocupa?ie ruseasc?, o „ac?iune sportiv? ?i patriotic? ruseasc?”. În postare pe FB este scris c? ini?iativa lui Caramalac este sus?inut? de administra?ia pro-Kremlin a regiunii Zaporoje, ocupat? de ru?i. Ambele post?ri sunt înso?ite de comentarii, unele din ele din partea unor moldoveni, în care este justificat r?zboiul din Ucraina.

SANC?IUNI
Grigore Caramalac este dat în c?utare interna?ional? de c?tre autorit??ile de la Chi?in?u. Acesta figureaz? în dou? dosare penale – pentru fapte de ?antaj ?i tentativ? de crim? comise în anii 2016-2017. Centrul cooperare poli?ieneasc? interna?ional? de la Chi?in?u, anun?a c? numele interlopului ar urma s? apar? pe site-ul Interpol, dar atâta timp cât Caramalac se afl? în Rusia el nu poate fi re?inut ?i extr?dat, întrucât are cet??enie ruseasc?.
În mai 2023, Grigore Caramalac a fost inclus într-o list? de sanc?iuni a Uniunii Europene pentru ac?iunile sale în Ucraina.

______________________________________

Grigore Caramalac, are 59 de ani, originar din ora?ul Taraclia, este maestru al sportului în luptele libere, pre?edinte al Fondului Interna?ional de Asisten?? pentru Veterani ?i Sporturi cu Handicap IFAVIS. Totodat?, Caramalac este vicepre?edinte al Federa?iei de lupte din Rusia. Grigore Caramalac, este o autoritate a lumii criminale de la sfâr?itul anilor 90.